De ce avem doi foști premieri la parada militară din China?

Prezența foștilor premieri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă la parada militară din Beijing, alături de Putin, Xi Jinping și Kim Jong Un, șochează trepădușii puterii pro-europene. Sunt necesare simple explicații pentru tăunii puterii.

Nimic special. Este o chestiune de noblesse oblige. Vuvuzelele regimentului n-au școală, doar partituri scrise și mesaje dictate. De unde să știe ce relații speciale a avut România cu China? Un simplu memorandum al Guvernului Ludovic Orban a aruncat la coș aproape jumătate de secol de bună colaborare, doar pentru că americanii ne-au impus să nu organizăm 5G cu Huawei, companie cu cele mai eficiente tehnologii. Mai mult, acordul privind împrumutul cu EXIM Bank, de opt miliarde de dolari, pentru două centrale nucleare noi pentru Cernavodă, a fost desființat de cei care au pus căruța română pe Calea Europeană.

În anul 2004, premierul social-democrat Adrian Năstase a promovat și semnat acordul comercial dintre China și România.

În ciuda preconcepțiilor postrevoluționare, prin care orice legătură externă a regimului Ceaușescu era considerată toxică și de aruncat la coș, Adrian Năstase – ministrul de Externe de la aceea vreme – a plecat, în luna octombrie 1990, într-o vizită în China, unde s-a întâlnit cu premierul Qian Quichen şi cu preşedintele Yang Shangkun.

Viorica Dăncilă a continuat să întrețină legăturile diplomatice și economice cu China, în ciuda vocilor imberbe politic.

Nicolae Ceaușescu a fost de opt ori în China. A împlinit o prietenie înfloritoare.

România a fost al treilea stat din lume care a recunoscut independența Chinei, în anul 1949.

Prin anii 70, președintele american era în căutarea unor punți de legătură cu liderii URSS și cei ai Chinei. Grație consilierului său, Henry Kissinger, România și Pakistanul au fost alese ca emisari speciali pentru puterea politică de la Beijing.

După condamnarea invaziei sovietice în Cehoslovacia, Nicolae Ceaușescu se bucura de o imensă simpatie internațională.

Deși Pakistanul era avantajat de Beijing, datorită poziţiei antisovietice a puterii politice de la Islamabad, China a preferat să folosească regimul de la București ca un canal de comunicare cu Administrația Nixon.

În anul 1969, are loc prima vizită a unui președinte american în România comunistă. Nixon a fost primit în triumf.

Înainte de a sosi la București, președintele Nixon i-a adresat lui Ceauşescu un mesaj neașteptat: „Dacă serveşte intereselor tale şi ale guvernului, ai fi binevenit să joci un rol de mediator între noi şi China.”

Rolul lui Ceaușescu, de mediator între SUA și China, este menționat și în volumul “On China”, al lui Kissinger.

Stenogramele întâlnirii dintre Nixon și Ceaușescu relevă abordarea a patru teme majore. Cel puțin două dintre ele – relația dintre SUA și China și războiul din Vietnam – au reușit să convingă liderul de la București de interesul american. Președintele SUA a făcut apel la „bunele oficii”, cerându-i lui Ceaușescu să joace rolul de mediator cu Vietnamul și China.

Deschizând discuția despre China, Nixon i-a explicat secretarului general al PCR de ce SUA nu recunoșteau Republica Populară Chineză și se opuneau admiterii acesteia la ONU: “nu pentru că nu ne place politica sa internă, ci din cauza politicii sale față de vecini”. Ceaușescu a dat o replică tăioasă: „ar fi mai util în interesul păcii, dacă Statele Unite ar renunța la atitudinea lor actuală față de China, inclusiv în ceea ce privește admiterea și recunoașterea ONU”.

Președintele Nixon a făcut o scurtă prezentare despre situația din Vietnam, dintr-o perspectivă americană, referindu-se la cei 35.000 de soldați deja pierduți în acest conflict. De asemenea, el a amintit că SUA încetaseră bombardamentele de aproximativ 9 luni și nu găsea punți de comunicare cu guvernul de la Hanoi. În final, Ceaușescu a recunoscut că și guvernul Vietnamului i-a cerut să facă oficiile de mediere.

După intervenția lui Ceaușescu la administrația de la Beijing, relațiile SUA – China s-au relaxat, culminând cu vizita lui Nixon în China, în anul 1972.

Astăzi, parada militară a marcat cei optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și înfrângerea dușmanului Japonia.

S-au strâns acolo elitele lumii, altele decât cele occidentale. Sunt prezenți lideri ai unor state cu imense resurse minerale, cu elemente care nu se găsesc în Europa.

Henry Kissinger a venit incognito în România anului 1967. S-a plimbat singur pe străzile Bucureștiului. Și-a făcut o impresie despre un popor aflat în comunism. I-a propus lui Nixon să spargă gheața cu Bucureștiul. A fost prima vizită oficială a unui președinte american într-o țară din zona de influență a URSS. La acea vreme, România era curtată de marile puteri ale lumii, fiindcă era o voce în așa zisa lume a treia sau a statelor în curs de dezvoltare. Astăzi, acestea din urmă recompun o nouă ordine mondială. Țările ignorate și ignorate se zvârcoleau în sărăcie și căutau Nirvana pe cerul înstelat al Occidentului. Un exemplu ar fi India. Azi, a intrat în concernul statelor ce-și vor reinventa destinul. România e pe nicăieri.

SUA au atacat un vas din Venezuela. Donald Trump: „urmează și altele”