Recesiunea tehnică înmugurește criza

Conform unor indicatori inventați de mahării banilor dospiți, două trimestre succesive de scădere economică duc la recesiune tehnică. Mai la mișto, unul dintre antreprenorii de sistem din România zice că înmugurește criza. Vede în clar, când are teșchereaua plină. Se zice că atunci când nu vinde pădurea Scufiței roșii – la primării sau pe la govern – ca mobilă la preț de undelemn, devine arțăgos, ușor tulburat. Distinsul domn își mai face milă de eurofantasticii de la echipa sa de club, când îl mai lasă neînșurubat nevasta. Plimbă concordia lui pe la guvern, ca Ion Nebunu’ satului, rața sură.

Cam asta este știrea dumicată în această zi de toamnă patriarhală, în plină iarnă saturniană.

Mai pe șleau, leul va fi tot mai ușor, un firicel de praf pe lampă, asta ca să nu-l pastișez pe Everac, în plină înmugurire a portofelului cămătarilor de la care Statul se va împrumuta mai scump.

Asta-i toată daravela. Prețul la muștar rămâne sus, nimeni nu mai coboară clisa din pod. De frica noii fonciiri, se bate cu varga umbra lui Moromete.

Mă uit pe geam, dau să ies din casă. Vine azi sau nu, Temu? Un țurțur viclean, ca o vulpe, mă trase înapoi. Nu închisesem ușa. Asemenea lui Hagi-Tudose, trebuia să tai coada pisicii din toamna austerității.  Rănit la ochi, nu văd mugurii crescând la arborii mei de mătase. Ard lemne pentru 25 de grade – ce aroganță! – când toată lumea simte dezastrul Bolojan, ca frigul căzut pe cocoașă. Doar că pădurile mele nu fac mobilă și nici nu înmuguresc banii Securității, asemenea patronului Concordiei naționale.

Cei care strigau “Turul doi înapoi!” au schimbat partitura, inspirându-se din strigătul colocvial de pe ulița parchetelor: ”dă, măh, banii înapoi!” Dar cine e hoțul? În pauză, copiii se uită la filmul piratat „Hoțul de cărți” și nimeni n-are de gând să aresteze pirații.

Hoțul e la guvern. Ne-a băgat adânc mâna-n buzunar, ca să dea Ucrainei – fără număr, Republicii Moldova – cât să fie bani pentru generali și metresele lor, ca parandărăt. Sus inima, flăcăi, jos înmugurirea din iarna dictaturii!

Cu un mincinos și un plagiator în Dealul furcilor îngropate și cu un pedagog de zece clase la govern, nici nu e de mirare de ce nu explodează mămăliga.

Așa cum prietena mea Doina, alias Ana Blandiana, scria că suntem un popor vegetal, pe vremuri la fel de dictatoriale, nici eu nu văd decât înmugurind pana din ochii vulpii. Un altfel de raport al like-urilor ridicate la rang de război mondial. Cred că suntem un popor în stare să ridice heităreala la rang de primă virtute, în ultima noapte a izbăvirii podului plin de cârnați.

Mâine-s Moșii de iarnă, iar prăștiilor Securității le arde de înmugurire. Ce criză, măh? Apocalipsă, grijania și tuleii…

Ce dacă ne paște recesiunea tehnică? Vine cineva să repare centrala? Ne dau firmele de gaz banii înapoi pe baloanele de aer vârâte șobolănește-n conducte și vândute la prețuri de ceaiuri macha?

Prăjesc răbdări și asmut câinii pe sfertodocții care au prevăzut că, prin înfometare, țara va fi mai bogată. Hai sictir, Ilie!

Statul român a cedat jumătate din Proiectul Tarnița-Lăpuștești unei companii de stat franceze