De ce Cristian Chivu privește mereu cerul zâmbind?

Marius Ghilezan fotbal ACTUALITATE OPINIE Principal SPORT

V-ați întrebat de ce toate tifoseriile din Peninsulă îl respectă pe Cristian Chivu, de ce i s-a dat onoarea să aprindă torța olimpică la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano-Cortina, de ce conducerea lui Inter i-a pus recent pe masă o propunere de prelungire a contractului până pe 30 iunie 2029? Oare de ce, de multe ori, privește cerul zâmbind? Dar și oare de ce nimeni din statul român nu l-a onorat cum se cuvine? De ce președinția nu-i conferă titlul de ambasador plenipotențial?

Cineva de sus îi ghidează zborul

Multe decenii, România era cunoscută în lume prin Ilie Năstase – Nasty, Nadia Comăneci și Gheorghe Hagi. Astăzi, româna este a doua limbă oficială din Italia. La doar 45 de ani, antrenorul lui Inter Milano, românul Cristian Chivu, este considerat un erou al sportului care arde Cizma. A realizat imposibilul cu nerro-azurii: preluarea conducerii în Serie A.

31 martie 1998. Cu câteva ore înainte ca tatăl lui Cristi, Mircea Chivu, fost fotbalist şi antrenor la CSM, să închidă definitiv ochii, răpus de cancer la 44 de ani.

Povestea unui mare fotbalist, caracter și – mai nou – antrenor începe într-o zi de 31 martie 1998. Încă nu împlinise 18 ani. Era în cantonament cu CSM Reșița, echipa unde tatăl său, Mircea Chivu, fusese un portar de forță. A doua zi, aveau meci greu cu Ceahlăul Piatra Neamț.

La un moment dat, a sunat telefonul, apoi Cristi Chivu a fost anunţat cu voce sugrumată: „Mergi pînă acasă! Poţi să stai cât vrei tu!” Mircea Chivu îşi trăia ultimele clipe şi a vrut să îşi ia rămas bun de la fiul căruia îi sădise în suflet iubirea pentru fotbal. Cu obrajii inundaţi de lacrimi, Cristi a dat ochii cu părintele său. Când puterile îl părăseau de tot, acesta i-a spus puştiului: „Du-te înapoi în cantonament şi pregăteşte-te de meci! Bateţi Ceahlăul, pentru Reşiţa şi pentru mine!” Și au bătut cu 5-1. Juniorul Cristian Chivu a dat și el un gol. Nu se știa atunci de ce privea cerul.

Tatăl meu, Gheorghe Ghilezan, era bun prieten cu Nea Mircea, care deși avea doar 44 de ani, era pe moarte, fiind răpus de un cancer. Avea să-i ceară lui Doki (așa i se spunea tatălui meu) să-l ducă pe Cristi la Poli Timișoara. Culmea ironiei, la acea vreme, clubul de pe Bega era în posesia lui Claudio Zambon, un investitor italian. Nu l-a dorit.

Președintele U Craiova, George Ilinca, l-a remarcat. L-a chemat la echipă. În anul următor, 1999, Cristian Chivu juca deja la Ajax Amsterdam, evoluând mai apoi pentru AS Roma și FC Internazionale Milano, echipă la care și-a pus ghetele în cui.

Când juca la Inter, s-a accidentat la cap. A suferit o operație pe creier (poate singurul moment când nu a privit cerul!) și i s-a montat o placă de titan. A continuat să joace, în ciuda recomandărilor medicale. Poate că și-a amintit de meciul în care CSM Reșița a bătut pe Sportul Studențesc în Regie, cu Răzvan Lucescu în poartă. Antrenorul principal Sdrobiș nu era pe bancă. I-a ținut locul Mircea Chivu. La un moment dat, juniorul Cristi s-a accidentat. A căzut în noroi. Și-a privit tatăl, aflat pe banca de rezerve, care i-a răspuns: „Hai, că poți!” Și a jucat până în minutul 87.

Tatăl i-a făurit o adolescență spartană. Astăzi, culege laurii. Poate că și de aceea, mereu privește cerul zâmbind.

În anul 2010, a câștigat cu Inter trofeul UEFA Champions League. După patru ani, s-a retras. A revenit în 2018, la Inter, pentru a antrena  grupele U17 și U18. În anul 2021, a preluat FC Internazionale Milano Primavera, cu care a devenit campion al Italiei în 2022.

Astăzi, e cel mai apreciat antrenor din Italia.

A aprins flacăra olimpică. Ce onoare!

I s-a oferit onoarea să aprindă flacăra olimpică. A privit din nou cerul. Zâmbind. Probabil, i-a mulțumit tatălui pentru ce este azi: cel mai mare antrenor din Seria A, un ambasador de cinste al României.

Administrația Nicușor Dan habar n-are cât de iubit poate fi în Italia. Nici nu știm cine e ambasadorul României la Roma. Are sens să căutăm pe Google?

Căutați pe Google ”Cristian Chivu Italia” și veți fi invadați de superlative.

Pe când era jucător la AS Roma, celebrul Figo îl poreclise ”Ringo Starr”, pentru frizura de atunci. I s-a mai zis și ”Swarovski”, pentru că se sfărâma prea rapid. Era mereu accidentat.

Cristian Chivu privește cerrul zâmbind. De undeva, de sus, tatăl său, Nea Mircea e în turnul de control, pentru a-i dirija zborul.

Statul român a cedat jumătate din proiectul Tarnița-Lăpuștești unei companii de stat franceze

Loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Recesiunea tehnică înmugurește criza
Conform unor indicatori inventați de mahării banilor dospiți, două trimestre succesive de scădere economică duc ...