Adeverinţa lui AUGUSTIN LAZĂR de necolaborare cu Securitatea e ilegală. Cine o contestă?
În urma dezvăluirilor luju.ro, privind refuzul de liberare a disidentului IULIUS FILIP, procurorul general Augustin Lazăr – care era magistrat de drepturi şi libertăţi a Penitenciarului Aiud – a precizat ieri că „o serie de afirmații false lansate în spațiul public”.
„Resping categoric afirmațiile nefondate lansate în spațiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aș fi făcut poliție politică.
Această dezinformare este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituții și în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securității”, arată Augustin Lazăr într-un comunicat de presă.
Iată facsimilul adeverinţei!
Legea 187/1999 îl contrazice.
Art. 5.
(1) Prin poliție politică se înțelege toate acele structuri ale securității, create pentru instaurarea și menținerea puterii totalitar-comuniste, precum și pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Legea 187/1999 a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 182 din 10 martie 2008, care prevede la Art 2. lit c.) : .
c) asimilaţi colaboratorilor – persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţile Securităţii ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
Chiar dacă declaraţiile pe proprie răspundere prevăzute de ART 5 din OUG 24/2008 şi prevederile regulamentului CNSAS se referă la calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, acţiunea de natura poliţiei politice – aşa cum este definită de standardele internaţionale – Art 2. litera c.), citat mai sus, a avut consecinţa îngrădirii la drepturile la liberare condiţionată a unui condamnat pentru abateri politice, incriminate de regimul comunist, prin puterea de decizie juridică sau politică, pe care preşedintele comisiei de liberare condiţionată, de la renumitul Penitenciar Aiud, a luat-o conform documentelor publicate de noi ieri. Această situaţie afectează buna reputaţie, cerută pentru magistraţii care candidează la funcţiile de conducere, sub aspectul asimilării acestor fapte conceptului de poliţie politică.
Scuza faptului că au existat magistraţi care au respectat legea din regimul comunist nu este valabilă pentru că nu toţi magistraţii acelui regim au făcut parte din comisiile de liberare condiţionată şi cu atât mai mult cei care s-au ştiut lucrători juridici cu sârg în perioada comunistă nu au pretins mai apoi funcţii de conducere şi reprezentare în justiţia democratică reprimă orice demers pentru un nou mandat de PROCUROR GENERAL. Cel puţin moral e inadmisibilă poziţia de magistrat cu funcţii de conducere.
Poate aşa se explică de ce nimeni nu l-a întrebat pe AUGUSTIN LAZĂR ce a făcut în perioada comunistă.
Se aşteaptă un „binevoitor” care să conteste în instanţă Adeverinţa CNSAS de necolaborare cu Securitatea!
Oricine poate contesta Adeverinţa Nr. DJ/1839/18.06.2009, prin care CNSAS specifică faptul că nu există documente care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securităţii, în sensul legii, cu privire la domnul Lazăr Augustin, fiul lui Augustin şi Maria, născut la data de 25.10.1956 în Rădeşti judeţul Alba. Probele administrate de IULIUS FILIP, dizidentul comunist căruia Lazăr i-a refuzat liberarea, minţind că în calitatea sa de atunci nu decidea, sunt edificatoare pentru orice judecător. Plus recunoaşterea faptei de către Lazăr e un plus, iar litera c.) vorbeşte clar despre îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, caz clar evidenţiat din mărturia lui Iulius Filip.
Newstandard a publicat prevederile legii în vigoare la acea dată.
Mai mult calificativele profesionale au fost primite şi în baza participării la comisiile de liberare.
Conform literei şi spiritului legii, în acord cu ultimele dezvăluiri, cu recunoaşterea faptei de către numitul Augustin Lazăr sunt întrunite condiţiile unui proces de răsunet.