„Un președinte este dator grupului care l-a pus în funcție, nu este al întregului popor”
Text de Otto von Habsburg, Prinț-Moștenitor al Imperiului Austro-Ungariei, șef al Casei Imperial de Habsburg și fost președinte al Mișcării Pan-Europene (1973-2004)
Calificarea „profesională” a monarhului este că nu are legături cu niciun partid. Nu își datorează poziția unui grup de votanți sau sprijinului oferit de grupurile de interese. Un președinte, în schimb, este mereu îndatorat cuiva. Alegerile sunt scumpe și greu de dus. Puterea banilor și a marilor organizații de masă se simt mereu. Fără ajutorul lor, este aproape imposibil să devii șef de stat într-o republică.
Dar acest ajutor nu este oferit degeaba. Șeful statului rămâne dependent de cei care l-au ajutat să-și câștige funcția. Pe cale de consecință, președintele este, de cele mai multe ori, nu președintele întregului popor, ci acelui grup de oameni care l-au ajutat să-și obțină funcția.
Senator USR: Nu putem susține la prezidențiale pe cine nu CONTROLĂM!
În acest mod, partidele politice sau grupurile de interese economice pot să preia cele mai înalte funcții în state, care apoi nu vor mai aparține întregului popor dar, temporar sau permanent, devin fiefurile unui anume grup de cetățeni.
De aceea există pericolul ca o republică să nu mai fie apărătorul drepturilor tuturor cetățenilor. Acest lucru, susțin monarhiștii, este deosebit de periculos în prezent. Deoarece astăzi, drepturile individuale sau ale minorităților sunt mai amenințate ca oricând.
Concentrările de mare putere financiară și organizațiile mari și puternice amenință peste tot omul de rând. Mai ales într-o democrație, este extrem de dificil ca acesta din urmă să se facă auzit, deoarece această parte a populației nu poate fi organizată ușor și nu are mare importanță economică.
Dacă și vârful puterii statale este dat pe mâna partidelor politice, nu va mai fi nimeni căruia cei slabi să-i ceară ajutorul. Un monarh, în schimb, este independent, așa că există pentru toți cetățenii în mod egal. Mâinile lui nu sunt legate în fața celor puternici și poate proteja drepturile celor slabi.
Mai ales în această epocă de profunde transformări economice și sociale, este de cea mai mare importanță ca șeful Statului să fie deasupra partidelor.
Coroana contribuie la viața publică prin stabilitate, fără de care marile probleme nu pot fi rezolvate. Într-o republică, o temelie solidă lipsește. Oricine este la putere trebuie să obțină un succes pozitiv în cel mai scurt timp posibil, altfel nu va fi re-ales. Asta duce la politici pe termen scurt, care nu pot face față cu succes la probleme de importanță istorică.
(fragment din The Conservative Tradition in European Thought, 1970)