4 Martie 1948: Regele Mihai denunța „republica” impusă ilegal de ocupația străină

La 4 martie 1948, Regele Mihai denunța modul în care a fost forțat să abdice și proclamarea republicii populare. Monarhul a făcut acest gest într-o conferință de presă ținută la Londra. Trecuseră două luni de la începutul exilului dar aliații vestici refuzaseră să-i acorde tânărului Rege al României libertatea de exprimare. Britanicii au fost primii care au permis suveranului să vorbească despre ilegalitatea zilei de 30 decembrie 1947.

„În acest moment nu mai este necesar să insistăm asupra împrejurărilor şi cauzelor anumitor evenimente politice. Motivele şi profundele schimbări politice impuse statelor mici ale Europei de Est sunt deja prea bine cunoscute. Cât priveşte România, vreau să mă folosesc de prima posibilitate ce se oferă, a confirma personal faptele aşa cum s-au petrecut.
În dimineaţa zilei de 30 decembrie 1947, Dl. Petru Groza şi Gheorghiu Dej, membri ai Cabinetului Român, mi-au prezentat textul actului de abdicare, îndemnându-mă să-l semnez imediat.
Amândoi s-au prezentat la Palatul Regal după ce acesta a fost încercuit de detaşamente armate, informându-mă că mă vor socoti răspunzător pentru vărsarea de sânge ce va urma ca o consecinţă a instrucţiunilor ce le emiseseră deja în caz că nu voi semna în cadrul limitei de timp impusă.”

În același timp, Regele Mihai a declarat, în fața întregii lumi, că nu se simte în niciun fel legal de actul semnat cu forța. Din contră, pentru tânărul monarh, conta doar jurământul depus conform legilor și Constituție. Abolirea monarhiei a fost un mijloc de subjugare al României, a spus acum 71 de ani Regele Mihai.

„Acest act mi-a fost impus cu forţa de un Guvern instalat şi menţinut la putere de o ţară străină, un Guvern total nereprezentativ pentru voinţa poporului român.
Acest Guvern a violat angajamentele internaţionale care îl obligau să respecte libertăţile politice ale poporului român, a falsificat alegerile ce i-au anihilat pe liderii politici democraţi care se bucurau de încrederea Ţării.
Îndepărtarea monarhiei constituie un nou act de violenţă în politica de subjugare a României. În aceste condiţii, nu mă consider obligat în nici un fel de acest act care mi-a fost impus.
Cu neclintită credinţă în viitorul nostru, animat de acelaşi devotament şi dorinţă de a munci, voi continua să servesc poporul român, de care destinul meu este legat inexorabil”.

Regele Mihai nu și-a trădat niciodată legământul făcut României și României. Viața celui de-al patrulea rege a fost o lungă și loială așteptare.  A așteptat ca românii să se redescopere pe ei înșiși. De la 16 decembrie 2017, Regele Mihai își continuă așteptarea din România. Își doarme somnul de veci în cripta Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale din Curtea de Argeș.