Noua lege a exproprierilor a fost promulgată. Lucrările de infrastructură sunt deblocate
După o întâziere de un an, Klaus Iohannis a promulgat ieri noile reglementări privind exproprierile de utilitate publică. Traseul proiectului de lege nu a fost deloc simplu, în ciuda faptului că cele două partide din coaliția de guvernare, PSD și ALDE, au catalogat proiectul ca prioritar.
Atât în opinia reprezentanților guvernamentali, cât și a experților în infrastructura mare, principala cauză a insucceselor, blocajelor și întârzierilor apărute la proiectele de infrastractură mare nu rezidă în lipsa banilor sau a investitorilor, ci în lipsa de claritate a normelor legale și în birocratizarea excesivă a domeniului.
Pe 15 decembrie 2017, şeful statului a cerut reexaminarea proiectului de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea din cauză de utilitate publică. După ce Parlamentul a adoptat din nou legea, în iunie 2018, UDMR şi USR au sesizat CCR invocând lipsa de claritate a unor prevederi. Curtea Constituţională a României a respins, însă, ca inadmisibilă, sesizarea UDMR şi USR privind neconstituţionalitatea unor modificări.
Modificările la Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt de bun augur, întrucât lărgeşte cadrul juridic stabilit pentru luarea măsurilor necesare executării lucrărilor de utilitate publică. Alături de noile reglementări introduse de Guvern la 1 iunie în domeniul achizițiilor publice, există șansa resuscitării proiectelor de infrastructură mare.
Astfel, actul normativ extinde lista lucrărilor de interes public pentru care autorităţile pot apela la exproprieri. La articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduc patru litere, alte spaţii ca fiind de interes public:
- k) lucrări de interes public local de conservare a spaţiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau de amenajare de noi spaţii verzi, în oraşe şi municipii;
- l) lucrări de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite şi a imobilelor care au avut destinaţie industrială din intravilanul oraşelor şi municipiilor şi care în prezent nu sunt funcţionale;
- m) lucrări de interes public local de conservare şi protejare a clădirilor de patrimoniu degradate;
- n) lucrări de construcţie, modernizare şi extindere a obiectivelor cu caracter militar;
- o) lucrări de construire – construcţii şi infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru construcţii administrative necesare funcţionării administraţiei publice centrale; p) lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru proiecte de regenerare urbană iniţiate de autorităţile publice centrale;
- q) lucrări de interes public naţional, regional, interjudeţean, judeţean şi local de construcţie, reabilitare şi modernizare necesare funcţionării sistemului de sănătate în municipiul Bucureşti, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora”, se arată în legea promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis.
De asemenea, la articolul 9 sunt introduse noi alienate, prin care se reglementează situaţia juridică a imobilelor asupra cărora a fost instituit schestrul asigurator.